Am văzut-o prima dată pe Tara în una din rarele prea-dimineți din 2016le meu. Stăteam pe scaunul de la Elvira Popescu și, în timp ce-o ascultam și nu reușeam să-mi notez în capul adormit toate chestiile mișto cu care ne împușca, îmi mușcam buza de jos repetându-mi: de ce n-am avut și eu noroc să am un profesor așa la facultate.
După 5 zile de observații, cred că Malta e o bunicuță amabilă, cuminte și cochetă. Se trezește dimineața devreme-devreme și...
Iepuraș desenat și pictat de Sofi (6 ani). Nu cred c-am văzut ceva mai frumos anul ăsta....
Cel mai politicos taximetrist pe care l-am nimerit vreodată îmi cere voie să răspundă în timpul cursei la telefonul care-i...
  Funeraliile erau programate pentru ora 11:00. Am ajuns la timp, dar nu pot să intru în camera mortului, n-aș...
  Ascultă și ei Past Life de la Tame Impala și negociază cine să meargă azi după hârtie igienică și...
*** Cina de luni: dilemele morale ale lui Piaget, decentralizare și esențialism. I love this man și abia am început....
Prima greșeală pe care mi-o amintesc e una pe care-o tot repetam pe la 3-4 ani și tata încerca să...
Îmi place mult ‘Pleasant Chat’, încă mai există garaje din astea ascunse prin cartiere, deși nu știu câte-și mai îndeplinesc funcția inițială – cele pe care le mai văd deschise au fost reconvertite-n magazii cu de toate, boxe supraterane cu tot ce nu le mai încape oamenilor prin balcoane.
“Living is a form of not being sure”, zicea Agnes de Mille, o dansatoare-coregrafă-jurnalistă despre care nu știam prea multe, dar de azi o să știu.
  Am citit o grămadă de articole despre 2016le din viețile altora, cu succese și eșecuri, cu laude și confesiuni,...

Naftalina