Butoane

 

“Living is a form of not being sure”, zicea Agnes de Mille, o dansatoare-coregrafă-jurnalistă despre care nu știam prea multe, dar de azi o să știu.

foto-piata-matache

Fotografia asta de acum 4 ani are mult not being sure în ea. E de pe vremea când așteptam încă pachete de la mama, care ajungeau duminica la Piața Matache, în genți frigorifice pe care nu puteam să le car până la metrou fără pauze din 10 în 10 metri. Tot atunci aveam și un film de test într-o cameră Smena pe care-o împrumutasem din cutia cu amintirile altcuiva. Mă oprisem să pozez un pepene crăpat dramatic pe trotuar când au apărut ei doi și mi-au făcut semn să le fac o poză. Am încercat să-mi redirecționez tremuratul din degete către genunchi (eram singură, cu aparatură pe mine), am apăsat pe buton, mi-au mulțumit, și-am plecat rapid fără să știu dacă s-o fi prins ceva de filmul meu (nu eram sigură dacă aparatul era deschis, dacă mai aveam poziții, dacă setările pe care le făcusem pentru pepene erau bune și pentru oameni). Opt luni mai târziu, după ce am developat filmul, i-am găsit.

Și tot revin la ea când nu sunt sigură dac-o să iasă ceva bun după ce apăs vreun buton, cu tremuratul redirecționat din degete către genunchi.

 

Naftalina

More Stories
Firimituri – Aprilie 2012