Zilele trecute, ca să-mi amintesc că sunt, totuși, un om destul de norocos pe această planetă, am primit cu împrumut cea mai frumoasă carte care s-a tipărit vreodată în România. Știu că de obicei exagerez cu entuziasmul și complimentele, dar de data asta nu.
Pentru un pic de echilibru măcar pe lumea cealaltă, azi o să defileze pe catwalk (ha!) pisicile unui antisemit lângă pisicile unui evreu genial.

Naftalina