Firimituri – Decembrie 2017

***

„Acasă” pentru Domnu’ Mișu. București, 2017. #romaniateiubesc #visurilacheie

***

“Most of life is one long waiting room where you don’t want your name to be called.”

***

✅ „Incultocrație”
✅ „guvernanții noștri sunt proști — în sens științific. (…) hipofreni.”
✅ „Profii noștri sunt de o obediență îngrozitoare.”
Prof. Gabriel Săndoiu: „O singură metodă are efect în educație: predarea prin fascinație

***

De pe 15 noiembrie puteți vedea cum încape o micro-galerie într-o micro-librărie: primul vernisaj Receptor pe Quinet 9, alături de Anthony Frost, la Cărturești & Friends. Iar Sorina Vazelina ne-a făcut acest afiș:

***

There’s nothing like the smell of “Factură încasată” in the morning.

***

https://peopletouchingartworks.tumblr.com/

***

“There are many qualities one must possess to be a working writer or artist. Talent, brains, tenacity. Wealthy parents are good. You should definitely try to have those. But first among equals, when it comes to necessary ingredients, is selfishness.”

What Do We Do with the Art of Monstrous Men?

***

Lara Vychuzhanina. “The life of Barbie and Ken in a Soviet communal apartment.”

***

(Tim Barnes) “The bird did it on purpose. #tearsofbirdpoo

***

Monday.  (There, I fixed it.) © hillergoodspeed

***

“I Decided I Will Skip the Bad Days” © Kelly Puissegur

***

Când îl visezi pe Putin care-ți scrie nervos în palma dreaptă “Hell!” (cu un pix cu gel auriu) și pe Trump care te terorizează prin mall-uri după un cadou pentru nevastă-sa, e clar că ai o infecție cam mare (+ febră). #diagnosticdesine

***

Saddest bio of the day belongs to some blogger girl who says she’s a: “WRITTER”

***

 

Continue Reading

Firimituri – Iulie 2017

***

Supermega bucuroasă să fac parte din juriul Cele mai frumoase cărți din România.

***

When humanity failed.

***

Me neither.

***

Loved this: A look inside the home of Ramdane Touhami.

***

Oh boy, Twitter really is infested with white supremashits.

***

“căci bărbatul este cap pentru femeie, cum hristos este cap pentru biserică” mă ustură la feminism slujba asta de nuntă, brrr.
“mărit să fii tu mire ca avraam, iar tu, mireasă, să te înmulțești ca rahela” – 2017, unde ești tu?

***

“Imagine being so famous you could have a shitty Instagram.”

***

Dar ce avem noi aici?

***

Sunt zombie și cineva m-a sunat (!!) să-mi spună că sunt nepoliticoasă că nu i-am răspuns la un mail (la care ei mi-au răspuns după 2 luni).

***

“When did we forget that we are human beings, not human doings?”

***

#radiotaxi “Un nou studiu ne arată că furnicile dau din cap în semn de salut când trec unele pe lângă altele.”

***

There’s a special place in hell for people who call me before 10 a.m.

***

Sunt dimineți în care mă uit la cer printre norișorii gri-cancer pârțâiți de mașinile Bucureștiului și mă întreb: de ce Facebook Stories?

***

E a 3-a oară luna asta când o mamă stă cu bebele la coada de la aprozar și aud vocea mică rostind: “Fac caca. Dar mă mai țin un pic.”

***

Ce nu învață românii nicăieri (acasă, la școală, la biserici, în fața blocului, la televizor): empatia.

***

Vagonul ăsta este vis, miroase tot a Micul P̶a̶r̶i̶s̶ Parizer.

***

“Fiind un pârț, vagoane #cfr cutreieram,
Mă-ndepărtam ușor de-al meu izvor
Și nasuri delicate surprindeam.”
#șiunmirosveneaadormitor

***

<*Password looks at itself in the mirror* “Don’t listen to Google. You are a strong, confident password.”>

***

 

Continue Reading

Firimituri – Februarie 2017

***

Și pe fetele astea le-am convins să strige ce trebuie:

***

http://psdinvaders.com/

***

Discuții pe grupul de la școală, înainte de ultimul examen din sesiune. Ce ne mai plac cărțile.

***

Vis: examen oral cu Trump. Bilețel extras: Climate change. Am picat.

***

Little girls meeting “The Little Fourteen-Year-Old Dancer” (c. 1881 sculpture by Edgar Degas)

***

Lipsesc și eu un pic de pe internet și, când mă-ntorc, gata, se închide Anthony Frost 🙁

***

On minimalism:

***

Vis: o pisică tremură de frig în pat. Miaună, se ridică, aleargă săltat până la ușa camerei, o închide cu lăbuțele și se-ntoarce-n culcuș.

***

Melodia asta, ascultată pentru prima oară-ntr-un colț de Berlin, nu-mi mai iese din cap: Serge Gainsbourg – I’m the boy.

***

Sorry for the delayed response:

***

Tocmai am primit un reply cu “scuze de întârziere” după 3 luni. N-am ce să zic, îl înțeleg :))

***

Îmi plac și mie hatereala și pesimismul, dar așa, ca sarea și piperul, nu ca apa și aerul.

***

Mi se pare normal să mă laud c-au venit 400+ de oameni la expoziția 🌿Fete de Fete🌿 & c-a fost atât de mișto încât cineva a furat și afișele.

***

Chiar există oameni pe planeta asta care mănâncă tawful (tofu) de bună voie și nesiliți? Și praful de pe noptiera bunică-mii e mai gustos.

***

I am 76% Liberal Feminist, 56% Cultural Feminist, 60% Marxist Feminist, 28% Traditionalist and 51% Radical Feminist.

***

Hello there, Pipilans! Iată cum se ceartă latinienii pe Wikipedia în latină, cu privire la traducerea “Twitter”: https://la.wikipedia.org/wiki/Disputatio:Tela_totius_terrae 

***

“Look, wondering if you’re happy… it’s a great shortcut to just being depressed.” 20th Century Women (2016)

***

Cel mai drăgălaș lucru peste care am dat azi pe internet. În galeria Cartoon Network. Cu pârț sulfuros.

***

 

Continue Reading

Firimituri – Ianuarie 2017

***

Chiar nu mă așteptam să-mi placă. Dar Florinul ăsta palid mă face să vreau să-nvăț să dansez: https://www.nowness.com/series/directors-cuts/florins-act-of-bravery-marie-schuller

***

Citesc Casa Veselă de 15 minute. Mă distruge.

***

Ce aere funerare-și dă vântul ăsta pe trotuarele-ngropate în zăpadă neagră, printre coroane sepulcrale, rămășițe de brazi schingiuiți.

***

🎙hewillnotdivide.us 🎥 Shia LaBeouf creates an anti-Trump video that will stream live for the next 4 years.

***

Am găsit de vânzare pe internet: “Băiețel și fetiță din plastic. Haioși.”

***

Halvaua tre’ să fie cel mai groaznic dulce inventat vreodată.

***

 

Continue Reading

O carte de povești din anii ’90


Prima carte ilustrată pe care mi-o amintesc, din vremurile în care îmi exersam răposatele-mi talente artistice prin rația zilnică de tatuat pereți (preferatele mele erau rotocoalele făcute cu pixul pe sub masă, prin șifonier, pe după ușă, o înclinație precoce mai degrabă spre caligrafii enigmatice decât spre desen), e o carte cât un sfert din ceea ce era fizic o Ramona de 5 ani. Cartonată, plină de povești de Frații Grimm care-mi pompau cele mai ciudate vise. 

gif-fratii-grim

Am mai răsfoit-o prin gimnaziu, când n-aveam chef de teoreme și formule chimice, dar, cu timpul, am lăsat-o să se umple de praf pe raft, că doar eram „prea mare pentru citit povești”. Hm.

Apoi am plecat la facultate și a avut mama grijă să doneze ce a considerat că nu-mi mai trebuie. Bineînțeles că o carte de povești nu mi-ar mai fi trebuit. Bineînțeles. (S-ar putea s-o învinovățesc degeaba pentru dispariția cărții, dar există precedente, așa că rămâne suspectul principal în acest caz.)

Nu-mi dau seama nici acum dacă motivele pentru care am reținut cu precizie firul narativ al poveștilor din cartea asta se ascund în bizarul tipic Fraților Grimm sau în detaliile ilustrațiilor bântuitoare de pe paginile cu litere zimțate.  

Fratii Grimm

Am căutat-o câțiva ani pe net, dar ce rezultate câștigătoare poți să ai când alăturarea termenilor e așa vagă – „carte fratii grimm ilustratii groaza”, „carte povesti fratii grimm ilustratii anii 90”. Dar am găsit-o. Acum vreo lună, pe site-ul unui anticariat.

Mi-am dorit mult să aflu cine a ilustrat-o, dar atenta traducătoare de la Chișinău a avut grijă să „tălmăcească” și numele artistului (groaznic obicei), ca să-l facă de negăsit. Dar l-am găsit: 

Ilustrațiile au ieșit din mâna artistului estonian Jaan Tammsar (n. 1949), în 1981. 
10 ani mai târziu, au ajuns și în România, publicate de editura Hyperion din Chișinău. 

fratii-grimm-poveste2

Acum, la revedere, aș fi zis că ilustrațiile lui Tammsar seamănă cu arta lui Hieronymus Bosch, dar am citit un pic despre el și nu. Ilustratorul estonian s-a inspirat, de fapt, din decorațiunile populare rusești – Lubki. Decorațiuni care erau la modă pe meleagurile slave încă din secolul al XVII-lea, sub forma gravurilor ușor de replicat și de achiziționat, care reprezentau sfinți și scene biblice, legende și eroi din folclor, virtuți și năravuri femeiești (ahem), calendare și almanahuri, episoade despre beții și dansuri, satire și glume despre țari (mai ales despre Ivan cel Groaznic și Petru cel Mare) și tot felul de preocupări cotidiene în care se regăseau oamenii în vremurile alea. Printre cele mai des întâlnite personaje în Lubki se numără și Baba Yaga, o prezență ambivalentă: uneori bună, alteori răul întruchipat, practic un fel de Muma Pădurii din folclorul mioritic.

Închid paranteza și revin la ilustratorul nostru, acum c-am aflat și unde-și are rădăcinile.

45 de povești se-ntind pe 200 și un pic de pagini, dintre care cea pe care mi-o amintesc cel mai bine nu e Albă ca Zăpada, nici Cenușăreasa, nici Hansel și Gretel, ci:  

Povestea unuia care nu știa ce-i spaima

Îmi era frică s-o citesc, închideam ochii când era pericol să se deschidă cartea fix la paginile alea, dar personajul din poveste nu se panica indiferent de ce pățea? Cum să nu te sperie sicrie și monștri fără jumătăți de corp, întunericul și fiarele sălbatice posedate, patul care zboară printre fantome și schelete sau capetele de morți folosite ca bile pentru popice? Să nu mai zic că horror mi se pare și condiția tatălui care-și alungă fiul de acasă, să nu-l mai vadă-n fața ochilor, de terchea-berchea neînțeles ce e. Când e mai mult decât evident că băiatul suferă de Asperger’s, simptomele bat la ochi: interacțiuni sociale limitate sau inadecvate, empatie scăzută, dificultăți în înțelegerea normelor sociale convenționale și, mai ales, susținerea unui discurs repetitiv, a monologului „Vai, de m-ar prinde spaima! De m-ar prinde odată spaima!”. 

fratii-grimm-spaima

 

 

 Vouă ce cărți v-au marcat copilăria?

 

Continue Reading